I’m an absolute begginer!

And I absolutely love it!

O data pe saptamana nu sunt Eu. Gandesc ca si cum nu mi’ar pasa daca cineva, ascultandu’mi gandurile, le’ar deforma doar sa vada cum reactionez.

Si cand obosesc..sau cand propriul eu ma oboseste, vreau sa iau o gura de aer si ma uit in jur. Si vad forme fara fond. Si vad multi oameni previzibili si banali. Si vad multi prosti ( intelectually challanged ). Si vad deprimare si renuntare.

Eu sunt prin esenta un om critic. Fiind critic, am obsesia detaliilor. Nu merge sa ma prefac sau sa incerc sa nu vad realitatea si starile de fapt.  Practic, am senzatia ciudata ca eu sunt cel observat de imperfectiunile din jurul meu.

Printr’o nefericita potrivire geografica, in care „uratul” este la tot pasul, si intr’un mod total neeficient pentru mine – sunt extrem de influentat de cele din jurul meu. In topul lucrurilor deprimante se afla mizeria si saracia umana. Am facut recent cateva calatorii prin tara. Casele mici si darapanate si constientizarea faptului ca acei oameni nu au o viata sociala, m’au facut sa ma simt extrem de prost. Nu e vorba de compatimire, condescendenta sau sentimente vinovate de propria’mi „opulenta”. Pur si simplu, lipsa „vietii” de acolo imi lua din cheful meu de viata. A naibii empatie.

Fenomenul se pastreaza si la scara mai mica. Si in privinta lucrurilor aparent nesemnificative si superficiale. Spre exemplu, eu voi vorbi prost in public, daca consider ca sala arata groaznic sau suspectez de ignoranta sau idiotenie, auditoriul…la fel cum voi juca tenis mult mai prost pe un teren cu mici denivelari. Daca as lasa sa se vada, eu sunt un om a carui dispozitie poate fi stricata foarte usor. Dar oricum nu ar fi sesizabil, pentru ca de obicei traiesc lucrurile foarte intens.

Ce ma salveaza insa de la o depresie sigura este puterea de a reincepe. Si nu ma refer la delasare temporara sau incremenire in proiect. Si nici nu consider ca sta in calea propriei dezvoltari. Pur si simplu am abilitatea de a ma bucura „ca la inceput” de chestii marunte si mari din viata. E ceva miraculos in orice inceput, cand orice pare si este posibil..  cand ti se dezvaluie treptat „regulile jocului” si incepi sa le deprinzi si sa le perfectionezi !

In concluzie, de-abia astept sa imi sarut prietena, de-abia astept sa am o intalnire de business, de-abia astept sa joc iar tenis, de-abia astept sa ma vad cu 3 prieteni apropiati, de-abia astept sa fiu intr’o „mare” de oameni – subliminal pentru cel putin 5 cititori ai acestui post  😉

De-abia astept sa se faca dimineata!

Life can start again!

Anunțuri

9 Responses to I’m an absolute begginer!

  1. Daniel Tiganila spune:

    Merci Liviu,

    Bun postul respectiv. E usor sa impartasesti din experienta proprie…la fel cum e greu sa inveti din greselile altora 🙂

    Pentru un moment, am crezut ca imi dai un link la noul tau blog :p …pe cand acest moment?

  2. Alina Gal spune:

    Daniel, am 25 de ani si multumesc lui Dumnezeu am renuntat, de ceva timp, la lucruri materiale, superficiale, sau mai bine spus tot ceea ce tine de bani si averi!
    Ceea ce spui tu este perfect adevarat, dar nu asta ar fi problema la noi in tara! Nu casele si nu saracia, ci dorinta disperata a oamenilor de a face bani! Saracia a exista, exista si va exista mereu! In schimb este o problema de principii, idei personale si valori care se pierd si nu mai exista! Trasaturi care o data pierdute nu mai pot fi recuperate! La noi, in Romania, se pierd aceste valori din cauza diferentei mari dintre saraci si bogati, dorinta primului de a obtine si el acelasi lucru, ca cel din urma. Prin orice mod si orice cale! Oamenii nu se mai gandesc cum sa traiasca in liniste si pace! Se gandesc cum de vecinul are si cum de verisorul plecat din tara isi face vila cu piscina?! Problema este ca… lumea se preocupa mai mult de bogatia altora, si uita de bogatia lor interioara!

  3. alin spune:

    Pertinent comentariul Alinei! Si cred ca ceea ce pare totusi a fi criza va adanci aceste lucruri!

    In alta ordine de idei, Daniel, nici un articol in luna martie pe blogul tau?!?

  4. Daniel Tiganila spune:

    @ alin,

    Da..din pacate niciun articol in martie 😦 sa zicem ca e si de la criza + vremea frumoasa de afara 😉

  5. roxana busioc spune:

    Draga Liviu Copot…mesajul e pentru tine de la Busi…colega ta de scoala generala, cartier, liceu…da-mi un semn…mail..

  6. Daniel Tiganila spune:

    @ roxana busioc,

    Ca sa vezi Roxi.. unde ne regasim 🙂 Vrei numarul lui Liviu?

  7. iMunteanu spune:

    A dracului de empatie…

    Felicitări pentru sublinieri si nuantari, rezonez perfect cu tine!

  8. Daniel Tiganila spune:

    @iMunteanu,
    Thanks 😉

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: